Introducere: Până în prezent în diagnosticul HTA măsurătorile ocazionale de cabinet au fost pe primul loc, dar afectarea organelor țintă, riscul cardiovascular și prognosticul pe termen lung al hipertensivilor sunt mult mai bine evidențiate prin intermediul monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale (ABPM). Scopul lucrării a fost evaluarea profilului circadian tensional pe 24 de ore a pacienților cu HTA secundară, respectiv stabilirea unei corelaţii dintre valorile tensionale obţinute în urma monitorizării ABPM, cele ocazionale şi dintre factorii de risc cardiovasculari. Material și metodă: 33 pacienți hipertensivi ineficient tratați au fost incluși, la care s-a efectuat măsurători tensionale ocazionale și ABPM. Pacienții au fost împărțiți în două grupe: 18 diabetici (12 femei, 6 bărbați, vârstă medie: 64,5±12,22 ani) și 15 pacienți (9 femei, 6 bărbați, vârstă medie: 56,80±14,64 ani) cu boală cronică de rinichi. Am evaluat valorile TA ocazionale din timpul zilei și datele oferite de ABPM, după care am corelat datele cu factorii de risc cardiovasculari. Rezultate: S-a observat prezența hipertensiunii de “halat alb” la aproape fiecare pacient. Am găsit diferențe semnificative dintre TAS medie diurnă (p=0.0125) și nocturnă (p=0.0480) între cele două grupe. Există corelație pozitivă între TAS nocturnă și IMC la diabetici (p=0.0167) respectiv între TAS nocturnă şi RFG la cei cu boală cronică de rinichi (p=0.0282). Concluzii: Riscul cardiovascular este mai înalt la diabetici cu HTA ineficient tratată, astfel evaluarea profilului circadian şi stabilirea unui tratament adecvat bazat pe măsurătorile ABPM ar trebui să reprezinte gold standardul în diagnosticarea bolii vasculare hipertensive şi în evaluarea riscului cardiovascular.
Cuvinte cheie: monitorizare ambulatorie pe 24 de ore a tensiunii arteriale, hipertensiunea de halat alb, diabet zaharat de tip 2, boală cronică de rinichi