Syringa vulgaris este un arbust care aparține familiei Oleaceae. Specia este originară din Balcan și din Asia, dar în prezent se cultivă ca plantă ornamentală inclusiv în sud-estul Europei. Florile de liliac (subspecia albă) au fost utilizate în medicina tradițională pentru proprietățile antipiretice și în tratamentul arsurilor. Scopul lucrări este aceea de a aduce noi informații despre compușii chimici prezenți în această specie, în special despre taninuri, compuși polifenolici și flavonoide. Am analizat scoarța (Syringae cortex), frunza (Syringae folium) și florile (Syringae flos). Dozarea taninurilor s-a efectuat conform F.R.X., identificarea flavonoidelor și compușilor polifenolici prin CSS. Syringae cortex are un conținut mai mare de taninuri, decât Syringae folium. Syringae cortex conține 1,54 ±0,01 % polifenoli totali și 0,40 ±0,05 % taninuri, iar Syringae folium conține 1,24 ±0,01 % polifenoli totali și 0,34 ±0,04 % taninuri. La analiza flavonoidelor am constatat, că Syringae folium conține izocvercetină și rutină, Syringae flos rutina, iar Syringae cortex acid clorogenic. În toate se presupune prezența acidului cafeic sau/și rozmarinic. Pe lângă aceste fracțiuni sunt componenți neidentificați în toate cele trei produse vegetale. Syringa vulgaris este o plantă ornamentală, și pe lângă acestea, analizele fitochimice indică posibilitatea utilizării acestor produse vegetale în diferite domenii în fitoterapia contemporană.
Cuvinte cheie: Syringa vulgaris, taninuri, flavonoizi