Răspândirea metodelor planificării familiale moderne a transformat atitudinea sexuală și în urma acesteia programarea copiilor în cadrul familiei s-a realizat în noile condiții în ultimii 50 de ani. Reglementarea atitudinii sexuale precum și transformarea acesteia nu este numai o problemă de evoluție biologică. Atitudinea femeilor, mijloacele programării familiale, reglementarea conceperii-nașterii s-a modificat. Acestea influențează în mare măsură sănătatea fizică-psihică a femeilor. Studiul nostru vizează elevi de clasa a XII-a ( cu 18 ani împliniți) și cadrele didactice. Întrebările s-au îndreptat către convingerile religioase și programarea familiei, părerea lor despre problema soțiilor fără copii. Fertilizarea in vitro este o metodă nouă în România, privind programarea familială. La totalizarea rezultatelor am obținut mai multe informații noi. Ne-am convins că intenția tânărilor adulți de a trăi în căsătorie este mare, dar apare și posibilitatea independenței. Remarcăm contrastul că concepție favorabilă acceptarea nașterii copiilor nu contribuie la spinarea naturală a populației deoarece numărul planificat al copiilor este doar maximum doi în familie. Am verificat și corelația dintre convingerea religioasă și acceptarea fertilizării in vitro. Ne-am dat seama că există diferență între elevii care învață în diferite școli și trăiesc în medii culturale diferite. Aceste diferențe se datorează probabil și cunoștințelor despre sănătate. Părerea dominantă a elevilor este că o viață fericită, o familie fericită nu există fără copii.
Cuvinte cheie: fertilizare in vitro, planificare familială, educație pentru sănătate