Separarea a două fluorochinolone cu structură similară prin metoda electroforezei capilare

Scris de Simon Brigitta, Hancu Gabriel, Gyéresi Árpád

Grupa chinolonelor cuprinde o serie de agenţi antibacterieni sintetici după modelul acidului nalidixic, un derivat de naftiridină, introdus pentru tratamentul infecţiilor tractului urinar în anul 1962. Ca rezultat al cercetărilor extinse structură – activitate, s-a ajuns la compuşi cu potenţă ridicată, spectru de activitate extins, proprietăţi de absorbţie şi distribuţie îmbunătăţite. Aceşti analogi moderni sunt uneori clasificaţi separat ca fiind fluorochinolone, toţi membrii grupului având în comun un 6-fluoro substituent. Pe parcursul experimentelor noastre am studiat doi derivaţi de fluorochinolonă cu structură şi caracteristici chimice asemănătoare: ciprofloxacina şi norfloxacina. Scopul cercetărilor noastre a fost elaborarea unei metode pentru separarea, respectiv identificarea simultană celor doi compuşi. În acest scop am ales electroforeza capilară, ţinând cont de faptul că permite o separare rapidă şi necesită cantităţi mici de probă. Separarea cea mai eficientă s-a realizat cu soluţie tampon conţinând 25mM tetraborat de sodiu, 100 mM dodecilsulfat de sodiu şi 100 mM acid boric, în intervalul de pH = 7,9 – 8,3. Ordinea de migrare a celor doi compuşi este: ciprofloxacină şi norfloxacină. Pentru a studia influenţa parametrilor de lucru asupra separării s-a studiat efectul voltajului aplicat, a temperaturii, respectiv a timpului şi presiunii de injectare. Creşterea tensiunii respectiv a temperaturii a condus la scăderea timpilor de migrare; condiţiile de injectare influenţând doar în mică măsură timpii de migrare. S-au verificat şi unii parametrii analitici ai metodei, având ca scop demonstrarea reproductibilităţii respectiv linearităţii metodei.

 

Cuvinte cheie: fluorochinolone, ciprofloxacină, norfloxacină, electroforeză capilară


Tipărire   Email