Utilizarea unui axiograf poate fi considerată o necesitate în cazul realizării unor lucrări protetice extinse mai ales că, multe dintre disfuncţiile ATM au etiologie iatrogenă şi nu pot beneficia decât de tratament paliativ sau chirurgical. Scopul lucrării este de a prezenta rezultatele preliminare ale unei alternative la axiograful de tip Slavicek. Principiul de bază este triangularea şi calcularea coordonatelor reale în timp a mandibulei cu ajutorul fotogrammetriei stereografice. Am folosit un articulator ajustabil fără model de ghips, pe care am montat două LED-uri infraroşii. Articulatorul a fost mișcat manual, efectuând lateropulsii, propulsii şi deschideri. Ledurile au fost urmărite de două camere video ale căror ieşiri au fost conectate la un calculator. În prima fază am determinat axa de rotaţie prin mişcări de deschidere a articulatorului, după care am efectuat mişcări de propulsie, cu diferite setări ale pantei articulatorului. De asemenea, am măsurat raza de curbură a eminentei articulare. Pentru reprezentarea diagramelor Posselt, am efectuat deschideri, lateropulsii şi propulsii. Statistica descriptivă a rezultatelor pentru pantă arată o deviaţie mică. Prezenta construcţie se poate folosi cu mare precizie pentru realizarea diagramelor Posselt, respectiv pentru calcularea unghiului de pantă.
Cuvinte cheie: axiografie, optoelectronic, articulaţia temporomadibulară