Reglarea apetitului prin mecanisme centrale şi periferice: fundamentarea teoretică şi utilizări terapeutice II.

Scris de Kun Imre Zoltán

Prima parte a referatului s-a axat asupra aspectelor teoretice actuale ale reglării apetitului, iar această a doua parte trece în revistă tratamentul obezităţii, punând accentul asupra posibilităţilor terapeutice noi, acestea fiind importante şi în tratarea diabetul zaharat de tip 2. Obezitatea androidă duce frecvent la sindrom metabolic şi rezistenţă la insulină, determinând complicaţii cardiovasculare, prediabet, diabet zaharat de tip 2, mărind totodată şi incidenţa cancerului. Dintre medicamentele utilizate pentru tratamentul obezităţii sunt mai cunoscute acele antidepresive atipice care interferează cu recaptarea de 5-HT şi/sau NA (SSRI, SNRI), ca sibutramina, venlafaxina, bupropiona, fluoxetina, citalopramul. Metforminul este utilizat mai demult şi aria lui de utilizare devine din ce în ce mai extinsă, iar în ultimii ani e folosit cu eficienţă şi orlistatul. Dintre medicamentele mai noi, preconizate pentru favorizarea scăderii ponderale şi reducerea rezistenţei la insulină, fac parte unele antiepileptice (topiramat, zonisamid), tiazolidindionele, antagoniştii de ghrelină (de ex. în sindromul Prader–Willi), antagoniştii endocanabinoizilor (rimonabant), incretin-mimeticele, ca exenatida şi liraglutida, inhibitorii de dipeptidil-peptidază-4, enzima care inactivează GLP-1 (sitagliptina, vildagliptina), oxyntomodulina şi un amylin-mimetic, pramlintida.

 

Cuvinte cheie: sibutramină, metformină, tiazolidindione, rimonabant, incretin-mimetice, inhibitori de dipeptidil-peptidază-4, oxyntomodulina şi pramlintida


Tipărire   Email