Introducere: Sindromul de detresă respiratorie (SDR) prin deficit de surfactant este cea mai frecventă cauză de morbiditate în rândul prematurilor <1500 g. Aplicând terapia prin ventilaţie artificială şi substituţie de surfactant a scăzut rata mortalităţii, dar a crescut numărul supravieţuitorilor cu sechele neurologice. Scopul a fost urmărirea influenţei administrării surfactantului asupra parametrilor fluxului sanguin cerebral. Material şi metode: Am monitorizat, prin ultrasonografie-Doppler, variaţiile parametrilor fluxului sanguin cerebral (FSC) în funcţie de parametrii gazelor sanguine şi hemodinamice la 40 nou-născuţi cu SDR de diferite grade, în perioada 01.01.2006 - 01.07.2009, beneficiind de terapie cu surfactant sau ventilaţie, prin metode neinvazive tip CPAP. Rezultate: Am constatat creşterea bruscă a velocităţii sistolice şi scăderea celei diastolice la grupul cu administrare de surfactant; parametri mai stabili în grupul ventilat neinvaziv, fără diferenţă semnificativă faţă de martor. Concluzii: Parametrii FSC au variaţii dramatice după surfactant, în schimb prematurii ventilaţi neinvaziv au stabilitate mai mare la nivelul FSC, datorită autoreglării intacte.
Cuvinte cheie: sindrom de detresă respiratorie, ultrasonografie-Doppler, prematuritate, surfactant, ventilaţie neinvazivă