Rolul modelelor animale în cercetarea epilepsiei

Scris de Orbán-Kis Károly, Metz Erzsébet-Júlia, Szilágyi Tibor

Sindroamele epileptice reprezintă una din cele mai frecvente boli neurologice. Impactul socio-economic şi efectul asupra calităţii vieţii pacientului explică efortul intelectual şi financiar depus în cercetarea unor metode noi de diagnostic, tratament şi prevenire a epilepsiei. În mod optim, cercetarea epilepsiei umane ar trebui efectuat pe oameni. Acest lucru însă de obicei nu este posibil, existând restricţii etice, statistice şi economice evidente. În consecinţă, deşi există din ce în ce mai multe posibilităţi de cercetare a epilepsiei pe om, modelele de animale sunt esenţiale în cercetarea sindroamelor epileptice. În acest articol este prezentată paleta variată a modelelor pe animale ale epilepsiei, disponibile cercetătorului interesat în cercetarea sindroamelor epileptice. Este descrisă utilitatea acestor modele în: (i) înţelegerea mecanismelor neuronale normale şi patologice, (ii) testarea unor metode diagnostice şi (iii) terapeutice respectiv (iv) descoperirea unor strategii antiepileptice noi. Sunt prezentate de asemenea motivele pentru utilizarea acestor modele pe animale şi sunt descrise elementele epilepsiei care pot fi cercetate cu ajutorul fiecărui model.

 

Cuvinte cheie: epilepsia, epileptogeneza, modele de animale


Tipărire   Email