Cardioversia electrică externă este încă cea mai eficientă metodă de obţinere a ritmului sinusal în fibrilaţia atrială, eficacitatea ei depinzând de o serie de factori care ţin atât de pacient, cât şi de tehnica utilizată, ea fiind estimată a fi cuprinsă între 70 şi 90%. Pornind de la premiza superiorităţii şocului bifazic faţă de cel monofazic, am considerat utilă efectuarea unui studiu comparativ între cele două forme de unde de şoc, urmărind faptul dacă superioritatea şocului bifazic se menţine şi în condiţiile în care se permite şi terapia hibridă administrându-se premedicaţie antiaritmică, în funcţie de opţiunea medicului curant. Studiul efectuat pe un lot de 106 pacienţi (72 pacienţi - şoc monofazic; 34 pacienţi - şoc bifazic) confirmă superioritatea undelor bifazice doar prin reducerea energiei necesare pentru cardioversie cu 49,9%, dar nu şi prin creşterea ratei de succes a cardioversiei.
Cuvinte cheie: cardioversia electrică, şoc monofazic, şoc bifazic, fibrilaţie atrială