Scopul studiului nostru a fost determinarea unor eventuale corelaţii între funcţia autonomă cardiacă şi insulinorezistenţă la pacienţii hipertensivi cu sau fără diabet zaharat tip 2.Bateria de teste Ewing a fost efectuat la 81 de subiecţi hipertensivi, 38 cu şi 43 fără diabet zaharat tip 2, şi la un grup de control HOMA-IR a fost significant mai crescut la hipertensivi cu diabet şi în ambele significant mai crescut faţă de grupul control. Neuropatia autonomă a fost mai frecventă la cei cu insulinorezistenţă. Grupul cu insulinorezistenţă avea, deasemnea, frecveţă cardiacă mai mare, QTc mai lung. Insulinorezistenţa ar putea fi un factor de risc bazal în apariţia neuropatiei autonome cardiace şi a fucţiei automome cardiovasculare patologice.