Scopul: Monitorizarea biologică şi eficienţa tratamentului cu Cuprenil în intoxicaţiile profesionale severe cauzate de plumb anorganic. Material şi metodă: Lotul studiat a cuprins 20 cazuri de intoxicaţie profesională cu Plumb anorganic, provenite de pe platforma Sometra Copşa Mică, internaţi in Clinica de Medicina Muncii în perioada iulie 2006 – octombrie 2006. Toţi muncitorii au urmat un tratament cu Cuprenil (penicil amina) pe perioada internării. Doza maximă de Cuprenil a fost 1 g/24h împărţită în 4 doze egale. Au fost monitorizate evoluţiile testelor de expunere şi a testelor de efect biologic. Rezultate: durata medie de spitalizare în cazurile fără complicaţii renale sau hepatice a fost între 10 şi 14 zile, urmată de un repaus fără expunere la plumb de 3 săptămâni. Colicile abdominale (aproape toţi muncitorii au prezentat colică saturnină) au cedat în 48-72h, după începerea tratamentului cu Cuprenil şi Plegomazin. Datorită vărsăturilor abundente, în toate cazurile a fost nevoie de rehidratare şi prin urmare o monitorizare aparatului uro-genital. În urma tratamentului cu Cuprenil la 4 pacienţi internaţi am înregistrat o creştere tranzitorie a transaminazelor care au revenit la valori normale până la terminarea tratamentului. În ceea ce priveşte indicatorii de expunere şi de efect biologic, aceştia au prezentat oscilaţii mari, fără explicaţii pertinente. Concluzii: 1.Tratamentul de elecţie în intoxicaţiilor profesionale cu Pb anorganic a fost şi este considerat administrarea unei substanţe chelatoare EDTA ( sarea monocalcică disodică a acidului tetraaminoacetic). Acest tratament poate fi substituit cu Cuprenil administrat per os 1g/zi. 2. Evoluţia favorabilă a intoxicaţiilor tratate în acest fel este mai lentă iar monitorizarea indicatorilor de expunere şi de efect biologic oscilează inexplicabil. 3. Frecvenţa şi gravitatea efectelor secundare după tratamentul cu Cuprenil este mai frecventă decât în cazul administrării EDTA.