În studiul nostru am urmărit eliberarea dopaminei la nivelul cochleei de cobai, cu ajutorul unui cromatograf de mare precizie, folosind technica de superfuzie in-vitro, în camere de microperfuzie continuă. După prepararea cochleei (evidenţiindu-se organul Corti), ţesuturile au fost introduse în camera microvolumetrică, aplicându-se o perfuzie constantă cu soluţie apropiată perilimfei fiziologice, după care s-a măsurat eliberarea de dopamină sub acţiunea unor stimuli electrici sau chimici. În condiţii de ischemie şi de deprivare de glucoză, precum şi în caz de acidoză am constatat o creştere semnificativă a eliberării de dopamină. Acelaşi rezultat l-am obţinut şi sub acţiunea stimulului chimic, ceea ce dovedeşte funcţia neurotransmiţătoare a dopaminei între fascicolii olivocochleari laterali şi fibrele aferente de tip I. Totodată aduce dovezi semnificative funcţiei protectoare a dopaminei împotriva deteriorării nervilor acustici sub acţiunea traumei acustice, ischemiei şi acidozei.