Rezistenţa bacteriilor faţă de antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari probleme întâlnite în cursul tratamentului antimicrobian. În cazul infecţiilor cauzate de Mycobacterium tuberculosis poate apărea rezistenţă faţă de tuberculostaticele utilizate în schemele terapeutice, cum ar fi izoniazid, rifampicină, etambutol, streptomicină, pirazinamidă. Experimente in vitro au arătat că mai multe derivate de fenotiazină posedă activitate antibacteriană faţă de tulpini de M. tuberculosis sensibile şi rezistente faţă de antibiotice. Utilizarea acestora ca şi tuberculostatice nu este indicată datorită efectelor secundare. Tioridazina a fost derivatul cel mai promiţător, deoarece această substanţă neuroleptică are efecte secundare moderate şi se concentrează în macrofage, unde poate distruge micobacteriile intracelulare. În studiul nostru am analizat activitatea antimicrobiană faţă de M. tuberculosis H37Rv prin metoda radiometrică BACTECTM 460-TB a 22 de derivate de tioridazină. Substanţele testate au fost mai puţin active decât substanţa de bază, tioridazina.