Studiu epidemiologic în rândul copiilor maghiari din Tîrgu-Mureș privind atitudinea față de tratamentele dentare

Scris de Lakatos Éva, Lakatos Eszter, Gyergyay Réka, Lakatos Katalin, Székely Melinda

Introducere: În zilele noastre intervenţiile dentare se realizează fără dureri, dar necesitatea ca acestea să fie fără frică şi anxietate este în creştere. Scop: Efectuarea unui studiu epidemiologic în rândul copiilor şcolari din Tîrgu–Mureş privind comportamentul faţă de tratamentele dentare. Material şi metodă: După o informare adecvată privind studiul transversal bazat pe chestionare, au fost incluşi în studiu 170 de copii (89 fete, 81 băieţi) având vârsta de 14–18 ani, din Liceul Teoretic Bolyai Farkas din Tîrgu–Mureş. S-au completat voluntar şi anonim chestionarele: Modified Dental Anxiety Scale (MDAS), Dental Fear Survey (DFS), Dental Beliefs Survey (DBS), Spielberger’s State and Trait Anxiety Inventory (STAI-S şi STAI-T). Prelucrarea chestionarelor s-a realizat cu programul statistic SPSS 16.0 şi rezultatele s-au interpretat prin analiza variaţiei ANOVA, t-test și corelația Pearson. Rezultate: Valorile medii ale subiecţilor analizaţi: MDAS 11,38±4,1; DFS 35,11±11,2; DBS 35,2±9,3; STAI-S 42,9±11,7 și STAI-T 43,75±10,1. Fetele au prezentat valori semnificativ mai ridicate comparativ cu băieții (p<0,05). În urma analizei s-a constatat o corelaţie pozitivă între anxietatea dentară şi generală, respectiv frica dentară. Concluzii: Valorile obținute în studiul nostru au fost mai ridicate faţă de cele din literatura internațională. Cele mai frecvente cauze care au rezultat anxietate şi frică au fost tratamentul dureros, urmat de comportamentul necorespunzător a medicului dentist. Părerea despre medicul dentist este mai favorabil faţă de rezultatele studiilor anterioare din România. Comunicarea eficientă între medic și pacient este necesar în controlul fricii și anxietății dentare.

 

Cuvinte cheie: copii maghiari, anxietate dentară, frică dentară, chestionare

Tipărire