Compararea rezultatelor terapeutice moderne în cardiomiopatia dilatativă familială şi sporadică

Scris de Tarr Adrienn, Csanády Miklós, Hőgye Márta, Sári Gyöngyvér, Sepp Róbert, Forster Tamás

Grupul nostru a fost printre primii care au sugerat că cardiomiopatia dilatativă (DCM), ca şi cea hipertrofică, poate avea origine genetică. Am prezentat primele observaţii între anii 1976-1995, când am găsit un prognostic rezervat al cardiomiopatiei dilatative familiale chiar şi faţă de formele sporadice. Pe vremea respectivă, principiile tratamentului DCM nu au fost încă stabilite, nu corespundea cerinţelor moderne. În această lucrare prezentăm un grup de pacienţi examinaţi din 1995, la care am căutat efectele terapiei moderne asupra cursului bolii. Grupul era format din 92 de pacienţi cu DCM sporadic şi 18 pacienţi cu DCM familial. Vârsta medie la diagnostic a fost de 43,2 ani în cazul formei familiale şi 48,4 ani în cazul formei sporadice. Supravieţuirea la cinci şi zece ani a fost de 76% respectiv 67% în ambele grupe. Rezultatele arată că terapia modernă a DCM îmbunătăţeşte supravieţuirea în ambele forme, la cea sporadică şi familială. Adiţional prezentăm un scurt istoric al terapiei moderne al DCM.

 

Cuvinte cheie: cardiomiopatie dilatativă, terapie, prognostic

Tipărire