Modificări ocluzale cauzate de cimenturile de lipire, într-un studiu in vitro

Scris de Székely Edina oh., Pongrácz Antal, Ferenczi Hunor Áron oh.

Ultima etapa a confecţionării inlayurilor şi onlayurilor, lipirea poate modifica contactele ocluzale gasite a fi corecte în momentul probei. Scopul lucrării era examinarea comparativă a grosimii stratului de material de fixare în cazul folosirii diferitelor cimenturi, într-un studiu in vitro.Material şi metodă: am efectuat câte 20 de cimentări cu ciment oxifosfat de zinc, carboxilat, ionomer de sticlă (CIS) şi compozit. S-au folosit 100 specimene prefabricate inox (nituri) care s-au cimentat în cavităţi identice de silicon vâscos. În timpul lipirii s-a administrat în fiecare caz o forţă de 751 gr pe capul niturilor. Rezultate: grosimea cea mai mare s-a găsit în cazul cimenturilor fosfat de zinc, urmate în ordine descrescândă cimenturile carboxi, CIS şi composit. Cimentul fosfat de Zn s-a găsit totuşi a fi cea mai subţiere, dacă presiunea nu era unică, ci constantă. Concluzii: cimenturile compozit moderne cu nanoumplutură abia modifică ocluzia, ele fiind întrecute numai de cele de fosfat Zn sub presiune constantă.

Tipărire