Nisoldipina este un reprezentant de generaţia a doua a derivaţilor de 1,4 dihidropiridină cu efect antihipertensiv. Se caracterizează prin două trăsături nefavorabile: fotosensibilitatea care cauzează produşi inactivi şi solubilitatea redusă care influenţează biodisponibilitatea. Pentru mărirea solubilităţii s-a ales formarea complecşilor de incluziune cu ciclodextrine. S-au obţinut produşi cu β-ciclodextrine şi RAMEB prin două metode: formarea amestecului fizic şi malaxare. În cazul acestor produşi s-a urmărit profilul de dizolvare în suc gastric şi în suc intestinal artificial. Din rezultatele obţinute reiese că RAMEB –ul este capabil să mărească solubilitatea Nisoldipinei.